|
|||||||
|
|
|
|||||
|
|
|||||||
În
cãutarea Sigurantei...
De când cu aparitia calculatoarelor, potentialele probleme se tot înmultesc si, o data cu manifestarea lor realã, durerile de cap iau amploare ca numar si intensitate.
Nu aveti un antivirus actualizat? Nu aveti nici un utilitar de arhivare, defragmentare sau optimizare ? Pãstrati starea sistemului ce a devenit sesizabil greoi între timp, mergeti si achizitionati ceea ce vã trebuie sau chemati un 'guru' al calculatoarelor si lucrurile revin pe fägasul normal. Dar dacã, lucrând la ceva de importantã criticã, rãmneti fãrã curent electric ? A picat tensiunea de alimentare pe retea. Cineva a 'agãsat' cu picioarele cablul de alirnentare. Un trãznet picã doar câteva secunde dar computerul reporneste fãrã sã-i pese de tine. Dupã trãznet, s-ar putea ca modemul sau placa de retea sã nu se manifeste în niciun fel pentru cã în clädirea în care vã aflati nu existã împãmântare. În priza este introdus un consumator 'energofag' si PC-ul tãu se restarteazã. Vi s-au dus fisierele la care lucrati sau întreaga muncã de pânã atunci. Acesta poate fi scenariul posibil datoritã sticãciunilor legate de reteaua electricä.
Deci se 'naste' o întrebare: existã un remediu ?
Solutia exista, este la îndemânã si pânã nu dispare curentul electric de la prizä, rãmâne 'tãcutã'. Cand se întâmplã asta, nu numai cã face zgomot, dar are si grijä sa vã mai tinã computerul pe picioare suficient timp. Se cheama UPS (Uninterruptible Power Supply) sau sursã de tensiune neînteruptibilã, mai pe româneste.
UPS-urile nu numai ca alimenteazã calculatorul la 'cota de avarie' cât sã vã salvati datele pretioase, dar 'netezeste' curentul electric (valoarea curentului electric poate scãdea sub nivelul admisibil, pot apare vârfuri de tensiune de foarte scurtã duratã, tensiuni parazite). Modele mai sofisticate si de putere mai mare pot asigura functionarea echipamentelor pânã ce se remediazã defectiunea la reteaua electricã.
MONITORIZAREA FUNCTIONÃRII UPS-urilor
În functie de complexitatea aplicatiilor în care sunt incluse si de caracteristicile lor, UPS-urile pot fi monitorizate software. Pentru aceasta, UPS-ul ,,poartã” un dialog continuu cu calculatorul (pe care se aflã instalat software-ul de monitorizare). Un astfel de protocol presupune:
UPS-ul comunicã calculatorului cãderea tensiunii si asteaptã un timp predefinit, revenirea tensiunii de alimentare. Durata este, de regula, timpul în care UPS-ul poate asigura alimentarea în conditii normale a calculatorului utilizând bateria proprie;
Calculatorul notificã utilizatorului cãderea tensiunii si iminenta opririi, într-un timp util, ca datele la care lucrati sã le salvati.
Pentru monitorizare software, producãtorii includ, obligatoriu, în kitul de accesorii si software de monitorizare. Pe lângã semnalizärile obisnuite ale evenimentelor (cädere tensiune, timpul rãmas pâna la shutdown, etc.) cãtre utilizatori, printre functiunile standard se mai pot numãra: închiderea aplicatiilor, semnalizare prin mesaje email sau prin apel pe pager. Pachetele software sunt realizate pentru a lucra cu majoritatoa sistemelor de operare existente: Windows 9x, Windows NT & 2000, Novel NetWare si cele mai rãspândite variante de UNIX. Astfel, unitãtile BestPower sunt însotite de un CD cu software-ul CheckUPS II, cele de la PowerWare sunt însotite de LanSafe III & FailSafe III with SNMP Agents , UPS-urile Upguards dispun de RUPS II iar cele produse de APC sunt însotite de PowerChute Pro/Plus.
Din punct de vedere hardware, sistemul de monitorizare intern presupune existenta unui procesor si a unei interfete de comunicatie (seriala sau de retea). Comu-nicatia dintre UPS si echipamentul deservit (pe care se aflã instalat software-ul de monitorizare) se realizeazä de obicei prin intermediul unei interfete seriale RS-232, prin cablu serial cu conectori DB-9 (cu 9 pini).
Fireste, pot exista si alte tipuri de UPS-uri, mai 'ieftine' care sunt ,,neinteligente”, pentru ele fiind utilã doar pãstrarea pentru un timp cât mai indelungat si în limitele admise a parametrilor tensiunii de alimentare. Astfel, pentru o imprimantã este utilã alimentarea prin intermediul unui UPS pentru protectia pãrtilor electromecanice si. electronice la variatiile de tensiune de pe retea (în special la imprimantele laser care sunt consumatori sesizabibi de putere electricä). Singura problemã este, însa, faptul cã imprimantele se cupleazã la UPS-uri numai prin intermediul unei prize care, desi este similarä ca aspect cu celelalte de pe panoul din spate al UPS-uIui, este marcatã special ca fiind pentru imprimantã. Similar, la echipamentele active/pasive de retea (si care nu sunt consumatori sesizabili de energie electricã), un UPS este util atât la mentinerea în limitele admise a parametrilor tensiunii de alimentare cât si la asigurarea alimentãrii electrice un timp cât mai îndelungat în eventualitatea unei cãderi de tensiune.
SÃ PRIVIM INTERIORUL UPS-urilor
Un UPS poate include:
o baterie;
o sursã de tensiune continuã, plasatã între reteaua electricã si baterie, ptr. încãrcarea acesteaia din urmã;
un invertor de tensiune (transformã tensiunea continuã a bateriei în alternativã ptr. alimentarea consumatorului cuplat la UPS);
filtru pentru protectia la varfuri de tensiune, cãderi bruste de tensiune urmate de reveniri si alte neregularitãti în tensiunea de alimentare;
un sistem propriu, intern, de comandã si control, pe bazã de procesor, pentru monitorizarea UPS-ului si a comunicatiei cu echipamentul deservit.
UPS-urile se clasificã, în functie de cum se realizeazã continuitatea alimentãrii echipamentului deservit, în UPS-uri:
on-line;
standby (Standby Power System – SPS) sau off-line;
line interactive.
La UPS-uri on-line traseul energiei elctrice este: retea electricã de tensiune, sursã de tensiune continuã, baterie, invertor, echipament deservit. Deci curentul trece direct prin UPS, bateria fiind încãrcatã si debitând putere electricã, iar la cãderea de tensiune UPS rãmâne la datorie.
La cele standby: retea electricã de tensiune, regulator de tensiune, filtru, echipament deservit. În acelasi timp, o parte din energia electricã merge cãtre baterie, pentru mentinerea acesteia în parametrii. La cãderea de tensiune sau la scãderea acesteia sub valorile nominale ptr o parte de timp sesizabilã, se realizeazã comutarea pe baterie în timp de câteva milisecunde.
UPS-urile line interactive sunt un hibrid între on-line si standby. Ele nu furnizeazã putere constant de la beterie (ca si cele standby) si comutã rapid pe baterie atunci când acest lucru este necesar. Deci când scade valoarea tensiunii din reteaua electricã atunci asigurã din baterie diferenta de putere necesarã alimentãrii echipamentelor cuplate.
Dotarea standard pentru un UPS mai contine: prize de intrare (de la reteaua electricã), prize de iesire (spre consumatori), cablu (cabluri) pentru alimentarea consumatonilor, prize IN-OUT RJ-45 sau RJ-11 pentru protectia la curenti paraziti pe cabluri de date sau de telefonie, semnalizare opticã (LED-uri) si acusticã pentru diverse evenimente, port de comunicatie serialã în standard RS232 si cablu serial, cu conectori DB9, sigurantã electricã sau electronicã (circuit-breaker), dip-switch-uri pentru configurarea tensiunii de alimentare si a frecventei în functie de zonä si pentru extinderea gamei de tensiune/frecventã regularizatã, software de monitorizare si documentatii pentru UPS.
Se recomandã ca înainte de utilizare, UPS-urile sã fie puse la încãrcat un timp.
Pentru a avea o idee ce putere sã asigure UPS-ul dorit de tine, iatã ce trebuie sã faceti.
În primul rând ce vrei sã se bucure de siguranta oferitã de UPS, în afarã de calculator si monitor ? Ai si o imprimantã ?
Cât timp sa asigure UPS-ul ptr. a opri normal calculatorul ? S-a observat cã un timp satisfãcãtor ar fi între 5-8 minute.
Pentru a vedea ce putere sã aibã UPS-ul, observati puterea activã (în VA) cerutã de echipamentele de care dispuneti si însumatile. Cum aflati? Simplu, observati etichele ce sunt lipite pe echipamente sau în manualele lor. Puterea activã o calculati înmultind tensiunea cu intensitatea. De exemplu, un sistem simplu va avea:
|
Computer VA 220 V x 1 A = 220 VA |
|
Monitor VA 110 W = 100 VA |
|
Total = 320 VA sau 320 WATTS |
De aici rezultã cã un UPS ce asigurã minimum de 320 VA, este suficient.
Pe lângã acest calcul trebuie sã aveti în vedere si nr. de prize si cabluri ptr. alimentarea echipamentelor de protejat. Dacã doresti monitorizare soft a UPS-ului, el trebuie sã fie dotat cu port serial si cablu serial. Ptr o retea 'zgomotoasã' (cu fluctuatii) îti trebuie si o prizã RJ-45 (IN si OUT) ptr cuplarea la reteaua de date prin cablu UTP sau la reteaua telefonicã.
UPS-ul ideal trebuie sã aibã timpul de încãrcare al bateriei cât mai redus, un timp de backup cât mai mare, o duratã de viatã a bateriei cât mai mare, o gamã de tensiuni si frecvente regularizate cât mai mare, autodetectia parametrilor nominali ai tensiunii de alimentare si protectie la cât mai multe probleme electrice.
Dacã vi se par dificile cele enumerate, puteti sã vizitati site-urile producãtorilor de UPS-uri ptr a afla, prin facilitãtile de pe site, care din aceste echipamente este cel mai potrivit în situatia dv. Aceste adrese sunt:
|
www.bestpower.com/product_selector/product_selector.htm |
UPS-uri BestPower |
|
www.powerware.com/BYO/byoi.asp |
UPS-uri Powerware - fostã Exide Electronics |
|
www.apcc.com/sizing/ |
UPS-uri American Power Conversion |
Pe lângã datele salvate la timp, achizitia unui UPS constituie si o protejare a investitiei deja fãcute în calculator si anexele sale, stiind sensibilitatea lor la socurile electrice, ce pot duce la defectarea lor.
Închei cu gândul cã am putut sã vã informez la timp asupra pericolului din umbrã, de aici întrebarea: 'meritã sã risti ?'. Rãspunsul este la tine.
Salt
la începutul paginii,
ptr întoarcere la pagina index clic pe RoByte.net